Peștii sunt un canara diferit de animale orisicare trăiesc într-o acut felurime de habitate, de la apele puțin adânci ale râurilor și lacurilor până în adâncurile oceanului. Ele vin în toate formele și dimensiunile și au o felurime de adaptări interesante orisicare îi ajută să supraviețuiască în mediul lor.
Tipuri de pești
Există intre 30.000 de specii de pești în populatie și pot fi împărțiți în două grupe principale: pești osoși și pești cartilaginoși. Peștii osoși au un lemnarie din os, în anotimp ce peștii cartilaginoși au un lemnarie din zgarci. Peștii oase sunt cel mai calificativ tip de pește și includ totul, de la păstrăv și somon până la ton și marlin. Peștii cartilaginoși includ rechini, raze și oblanic.
Oriunde trăiesc peștii
Peștii pot fi găsiți într-o acut felurime de habitate, de la apele puțin adânci ale râurilor și lacurilor până în adâncurile oceanului. Unii pești trăiesc în apă ales, în anotimp ce alții trăiesc în apă sărată. Unii pești trăiesc în ape calde, în anotimp ce alții trăiesc în ape racituri. Și unii pești trăiesc în oceanul explicit, în anotimp ce alții trăiesc în recife de corali sau în estuare.
Cum respiră peștele
Peștii respiră printru branhii, orisicare sunt situate de care fractiune a capului. Branhiile sunt formate dintr-o insiruire de filamente orisicare sunt acoperite de vase de sânge minuscule. Când un pește înoată, apa cure intre branhii și oxigenul este preocupat în sânge. Sângele transportă atunci oxigenul către restul corpului.
Cum mănâncă peștele
Peștii mănâncă o felurime de alimente diferite, inclusiv alți pești, insecte, plante și plancton. Unii pești sunt prădători, ceea ce înseamnă că vânează și mănâncă alte animale. Alți pești sunt pradă, ceea ce înseamnă că sunt vânați și mâncați de alte animale. Iar unii pești sunt omnivori, ceea ce înseamnă că mănâncă atât plante, cât și animale.
Reproducerea peștilor
Peștii se reproduc într-o felurime de moduri. Unii pești depun ouă, în anotimp ce alții nasc pui vii. Numărul de ouă sau pui pe orisicare le pricinui un pește apartine de spe-cie. Unii pești produc mii de ouă, în anotimp ce alții produc abia câteva.
Unii pești migrează pe distanțe prabusi în timpul vieții. Aceste migrații sunt de cutuma declanșate de schimbări în ambianta, cum ar fi schimbările de temperatură sau disponibilitatea alimentelor. Unii pești migrează în ape mai calde în timpul iernii, în anotimp ce alții migrează în ape mai racituri în timpul verii. Și unii pești migrează în diferite locații despre a dobori icre.
Multe specii de pești sunt amenințate de activitățile umane, cum ar fi poluarea, pescuitul samavolnic și distrugerea habitatului. Eforturile de pastrare sunt în desfășurare despre a acoperi peștii și habitatele acestora. Aceste eforturi includ reducerea poluării, crearea de zone marine protejate și reglementarea practicilor de pescuire.
Peștii se pot îmbolnăvi de o felurime de zacea, la fel ca și alte animale. Unele zacea ale peștilor sunt cauzate de bacterii, în anotimp ce altele sunt cauzate de viruși sau paraziți. Bolile peștilor se pot răspândi printru contactul cu peștii infectați sau printru apă contaminată.
Iată câteva întrebări frecvente despre pește:
- Oricare este cel mai acut pește din populatie?
- Oricare este cel mai mic pește din populatie?
- Câți pești sunt în multime?
- Cât anotimp pot trăi peștii?
- Ce mănâncă peștii?
| Fapte despre pește | Trivia pește |
|---|---|
| Peștii sunt vertebrate cu sânge academic orisicare trăiesc în apă. | Cel mai acut pește din populatie este rechinul-balenă, orisicare cumva crește până la un masurar rastimp. |
| Peștii au branhii orisicare le permit să respire sub apă. | Cel mai grabit pește din populatie este peștele-vela, orisicare cumva înota până la 68 de mile pe oră. |
| Peștii mănâncă o felurime de alimente, inclusiv plante, animale și alți pești. | Cel mai calificativ pește din populatie este hamșa, orisicare cumva fi găsită în toate oceanele lumii. |
| Peștii se reproduc printru depunerea ouălor sau făcând pui vii. | Unii pești migrează pe distanțe prabusi despre a găsi hrană sau despre a dobori icre. |
| Peștii reprezintă o fractiune importantă a lanțului trofic și a ecosistemului. | Bolile peștilor pot asemana o amenințare despre populațiile de pești și despre ambianta. |
I. Fapte despre pește
Peștii sunt animale acvatice orisicare aparțin filumului Chordata. Au vartej vertebrală și branhii și respiră sub apă. Peștii au o acut felurime de forme și dimensiuni și trăiesc în toate tipurile de habitate de apă, de la lacuri și râuri de apă ales până la oceane de apă sărată.
III. Oriunde trăiesc peștii
Peștii trăiesc într-o felurime de habitate, de la lacuri și râuri de apă ales până la oceane cu apă sărată și recife de corali. Unii pești, cum ar fi somonul, pot trăi atât în apă ales, cât și în apă sărată. Peștii folosesc o felurime de adaptări despre a supraviețui în diferitele lor habitate. De inchipuire, peștii orisicare trăiesc în apă academic au un adapost mai borcanat de grăsime despre a-i a sustine să rămână prietenesc. Peștii orisicare trăiesc în recifele de corali au spini ascuțiți sau scandura veninoasă despre a-i acoperi de prădători.
Următoarele sunt câteva inspre cele mai comune tipuri de habitate în orisicare trăiesc peștii:
- Habitate de apă ales: habitatele de apă ales includ lacuri, râuri, pâraie și iazuri. Peștii orisicare trăiesc în habitate de apă ales includ păstrăvul, basul, somnul și peștele ochean.
- Habitate cu apă sărată: habitatele cu apă sărată includ oceane, mări și estuare. Peștii orisicare trăiesc în habitate cu apă sărată includ ton, rechini, marlins și pește-spadă.
- Recifele de corali: Recifele de corali sunt ecosisteme subacvatice orisicare sunt formate din polipi de corali. Peștii orisicare trăiesc pe recifele de corali includ peștii mascarici, peștii înger, peștii gura și peștii gerah.
Peștii sunt o fractiune importantă a ecosistemului marinesc. Ele furnizează hrană despre alte animale, cum ar fi rechinii, balenele și delfinii. De similar, ajută la curățarea apei și oferă nutrienți despre plante.
Fapte despre pește
Peștii sunt animale acvatice orisicare aparțin filumului Chordata. Se caracterizează printru corpurile, aripioarele și branhiile lor aerodinamice. Peștii se găsesc în toate tipurile de habitate de apă, de la apă ales la apă sărată. Există intre 30.000 de specii de pești, ceea ce îi angaja cel mai diferit canara de vertebrate.
V. Cum mănâncă peștele
Peștii mănâncă o felurime de lucruri, în funcție de specia lor. Unii pești sunt carnivori, adică mănâncă alte animale. Alții sunt ierbivore, adică mănâncă plante. Și încă alții sunt omnivori, adică mănâncă atât animale, cât și plante.
Peștii carnivori au de cutuma dinți ascuțiți pe orisicare îi folosesc despre a inhata și a-și mânca robitura. Peștii erbivori au de cutuma dinți a se aseza sau nu au dinți defel și își folosesc voce despre a răzui algele și alte plante de pe roci și alte suprafețe. Peștii omnivori au o felurime de dinți pe orisicare îi folosesc despre a mânca atât animale, cât și plante.
Peștii au, de similar, o felurime de moduri de a mânca. Unii pești, cum ar fi rechinii, își vânează în mod abatator robitura. Alții, cum ar fi somnul, stau la pândă despre ca robitura să vină la ei. Și încă alții, bunaoara anșoa, înoată în școli și filtrează planctonul din apă.
Valoare absoluta în orisicare un pește mănâncă este aparte de habitatul și robitura sa. Peștii orisicare trăiesc în apă deschisă, cum ar fi tonul și macroul, au de cutuma un trup aerodinamic și o viteză acut de înot. Iest travaliu le a indrazni să-și alunge robitura. Peștii orisicare trăiesc în recifele de corali, cum ar fi peștii înger și domicile, au de cutuma un trup mai colorare și o viteză mai mică de înot. Iest travaliu le a indrazni să se amestece cu coralul și să-și pună în ambuscadă robitura.
Peștele este o fractiune importantă a lanțului trofic. Ele furnizează hrană despre alte animale, cum ar fi păsările, reptilele și mamiferele. De similar, ajută la menținerea echilibrului ecosistemului mâncând alge și alte plante orisicare pot crește fără a regla.
VI. Reproducerea peștilor
Peștii se reproduc într-o felurime de moduri, în funcție de spe-cie. Unii pești depun ouă, în anotimp ce alții nasc pui vii. Ouăle de pește pot fi fertilizate fie în interiorul, fie în exteriorul corpului femelei.
Peștii orisicare depun ouă o fac de cutuma într-un ambianta pazit, cum ar fi un recif de corali sau un pat de alge marine. Ouăle sunt atunci fertilizate de spermatozoizii peștilor masculi. Odată ce ouăle eclozează, peștii tineri mortis să se descurce singuri.
Peștii orisicare dau naștere tinerilor vii o fac de cutuma după ce ouăle au proin fertilizate în corpul femelei. Peștii tineri se nasc atunci deplin dezvoltați și capabili să înoate și să se hrănească singuri.
Reproducerea peștilor este un cauza plurilateral orisicare variază de la spe-cie la spe-cie. Cu toate acestea, toți peștii împărtășesc obiectivul calificativ de a crea descendenți orisicare vor supraviețui și vor propasi.
VII. Migrația peștilor
Migrația peștilor este mișcarea peștilor dintr-un loc în celalalt. Peștii migrează dintr-o felurime de motive, inclusiv despre a găsi hrană, despre a se cita, despre a inlatura prădătorii sau despre a scăpa de condițiile dure de ambianta.
Unele inspre cele mai comune tipuri de migratiune a peștilor includ:
- Migrația de achitare a icrelor: Peștii orisicare migrează despre a dobori icre o fac despre a-și dobori ouăle într-un loc ocrotit.
- Migrația de hrănire: Peștii orisicare migrează despre a se hrăni o fac despre a găsi hrană orisicare este mai abundentă într-o locație diferită.
- Migrarea de eludare a prădătorilor: Peștii orisicare migrează despre a inlatura prădătorii fac aiest travaliu despre a găsi un loc oriunde este mai puțin pesemne să fie mâncați.
- Migrația de ambianta: Peștii orisicare migrează despre a scăpa de condițiile dure de ambianta fac aiest travaliu despre a găsi un loc în orisicare aprinzeala apei, salinitatea sau alte condiții sunt mai favorabile.
Migrația peștilor cumva fi o călătorie lungă și periculoasă. Este eventual ca peștii să fie nevoiți să parcurgă sute sau curatel mii de mile despre a accede la destinație. De similar, ar a se cuveni fi nevoiți să înoate printru ape periculoase sau să evite prădătorii. Cu toate acestea, migrația peștilor este esențială despre supraviețuirea multor specii. Le a indrazni peștilor să găsească hrană, să se reproducă și să evite prădătorii.
IX. Bolile peștilor
Bolile peștilor pot fi cauzate de o felurime de factori, inclusiv bacterii, viruși, paraziți și ciuperci. Unele zacea ale peștilor sunt contagioase, în anotimp ce altele nu. Bolile peștilor pot diferentia ca asperitate, de la ușoare la fatale.
Simptomele bolilor peștilor pot cuprinde:
- Pierderea poftei de mâncare
- Moarte aparenta
- Ridarea sau decolorarea pielii
- Producția excesivă de pituita
- Înot sapat
- Sângerare
- răni deschise
Dacă bănuiți că peștele dvs. este nesanatos, este insemnat să îl izoleți de ceilalți pești din bazin și să îl duceți la un doctor potcovar sau la un arcada de pește despre ingrijorare.
Unele zacea comune ale peștilor includ:
- Fin rot
- eu
- Simpatie vezicii natatorii
- coloană
- Simpatie punctului alb
Puteți a sustine la prevenirea bolilor peștilor printru:
- Menținerea unui acvariu autentic
- Folosind un svart de intiparire
- Adăugarea unui mireasma de apă în apă
- Puneți în carantină peștii noi înainte de a-i adăuga în bazin
- Hrănirea peștilor cu o dietă sănătoasă
Intre mai multe informații despre bolile peștilor, vă rugăm să consultați un doctor potcovar sau arcada de pește.
IX. Bolile peștilor
Bolile peștilor pot fi cauzate de o felurime de factori, inclusiv bacterii, viruși, paraziți și ciuperci. Unele zacea ale peștilor sunt contagioase și se pot răspândi de la un pește la celalalt, în anotimp ce altele nu sunt.
Simptomele bolilor peștilor pot diferentia în funcție de tipul de boală, dar pot cuprinde pierderea poftei de mâncare, pierderea în potrivnicie, moarte aparenta, înotul sapat și prezența leziunilor sau a altor anomalii pe trup.
Dacă bănuiești că peștele tău este nesanatos, este insemnat să-l izolezi de restul peștilor tăi și să-l duci la un doctor potcovar sau un suigeneris în pește despre diagnoza și ingrijorare.
Unele zacea comune ale peștilor includ:
- Infecții bacteriene, cum ar fi putregaiul înotătoarelor, putregaiul gurii și columnaris
- Infecții virale, cum ar fi herpesvirus și iridovirus
- Infecții parazitare, cum ar fi viermi de ancoraj, flukes și păduchi
- Infecții fungice, cum ar fi simpatie vatăi și infecțiile fungice
Prevenirea bolilor peștilor este importantă despre a vă menține peștele sănătos. Câteva sfaturi despre prevenirea bolilor peștilor includ:
- Păstrarea rezervorului de pește autentic și perfect întreținut
- Puneți în carantină peștii noi înainte de a-i adăuga în bazin
- Hrănirea peștilor cu o dietă sănătoasă
- Evitați supraaglomerarea rezervorului
Dacă urmați aceste sfaturi, vă puteți a sustine să vă mențineți peștele sănătos și să preveniți răspândirea bolilor.
Î: Oricare este cel mai acut pește din populatie?
R: Rechinul-balenă este cel mai acut pește din populatie, cu o rastimp mijlocie de 12 metri (cracana).
Î: Oricare este cel mai adânc pește din populatie?
R: Peștele hadal este cel mai adânc pește din populatie, cu o adâncime maximă de 8.000 de metri (26,2 cracana).
Î: Oricare este cel mai grabit pește din populatie?
R: Peștele-veler este cel mai grabit pește din populatie, cu o viteză maximă de 112 kilometri pe oră (mile pe oră).
0 Yorum